ALIMENTAȚIA BEBELUȘULUI CU VÂRSTĂ ÎNTRE 6 ȘI 9 LUNI

5La vârsta de 6 luni copilul este dezvoltat atât din punct de vedere al tractului gastro-intestinal și al sistemului renal, cât și din punct de vedere neuromotor, fiind capabil astfel să înghită alimente semisolide, să le digere, să le excrete și totodată să stea în șezut pentru a putea fi alimentat cu lingurița.

Pe lângă aceste argumente, în vederea inițierii diversificării, tot la această vârstă nevoile energetice și nutriționale ale sugarului sunt mai mari decât ceea ce oferă laptele matern. Astfel, se vor introduce alimente noi în alimentația sugarului, capabil deja să le primescă și să le proceseze.

În perioada 6-9 luni, copilul are un necesar energetic de 600kcal/zi, dintre care 400kcal sunt furnizate de laptele matern, restul de 200kcal provenind de la celelalte alimente ingerate. Fiind perioada de debut a diversificării, sugarul va primi alimente de diversificare cu minimum de potențial alergenic, treptat, așteptându-se 3-4 zile până la introducerea unui nou aliment pentru a putea observa eventualele reacții alergice. Totodată, orice aliment nou se va introduce în plină stare de sănătate, copilul putând respinge noul aliment din cauza bolii, iar o eventuală alergie nu va putea fi diferențiată de simptomele bolii în sine.

O altă problemă ce vine odată cu inițierea diversificării este legată de posibila contaminare a alimentelor, aspect ce poate fi redus prin prepararea optimă a alimentelor, consumul acestora în următoarele 2 ore de la preparare sau depozitarea acestora prin congelare, separarea alimentelor crude de cele gătite, înlocuirea biberoanelor pentru administrarea lichidelor cu cănile, spălarea cănilor, lingurițelor și nu în ultimul rând, a mâinilor.

Consistența alimentelor nou introduse va fi de piure sau terci, alimentele fiind bine pasate deoarece la această vârstă copilul este abia la debutul erupției dentare, neputând mesteca alimentele solide. La început se vor introduce în alimentație câteva lingurițe din preparatul nou, crescându-se ulterior cantitatea, până se ajunge la 125-150ml/masă, 2 mese/zi de alimente complementare.

Primul aliment semisolid introdus va fi reprezentat de cereale, inițial cele fără gluten (orezul alb, brun), apoi cele cu gluten (ex: grâu, secară, orz, ovăz), nu mai devreme de 4 luni și nu mai târziu de 7 luni, prevenind astfel apariția intoleranței la gluten (boala celiacă) sau cel puțin întârziind apariția simptomelor acestei afecțiuni. Se vor introduce apoi legumele sub formă de supe și piureuri (morcov, țelină, păstrânac, pătrunjel rădăcină, dovlecel, cartof, apoi ardei gras, ceapă, mazăre, fasole verde, sfeclă roșie) temporizându-se până după vârsta de 9 luni introducerea legumelor cu semințe (roșii, vinete, castravete) sau a celor mai greu digerabile ce pot determina balonare și flatulență (broccoli, conopidă, fasole uscată, varză, linte, năut).

Sucul de fructe nu este considerat aliment de diversificare datorită consistenței lichide, a valorii nutritive și a densității energetice scăzute. Astfel, fructele pot contribui la preparate de diversificare sub formă de piureuri, atât simple, cât și în amestec cu cereale sau brânză de vaci. Între fructele permise la această vârstă sunt cele autohtone (mere, pere, prune, piersici, caise, gutui), iar din cele de import banana, avocado, lămâie, portocală, cu prudență, însă, deoarece fructele exotice pot cauza alergii, iar citricele, prin aciditatea lor, pot determina scaune cu pH acid cauzând iritații.

La scurt timp după introducerea legumelor se va adăuga în preparatele de legume și carnea de pasăre sau vită, fiartă și bine pasată în blender. Apoi se va introduce treptat gălbenușul de ou, puțin câte puțin ajungând la un gălbenuș de ou. Aportul de carne sau ou este recomandat aproape zilnic, furnizând o cantitate importantă de Fier la vârsta la care depozitele se epuizează.

După vârsta de 7 luni se pot introduce în alimentația sugarului iaurtul și brânza de vaci, atât cele preparate în casă cât și cele din comerț, oferindu-se cele integrale, nu cele semi- sau total degresate. Se vor adăuga în preparatele alimentare și grăsimi (unt sau ulei vegetal) 5g/zi dacă se consumă zilnic produse de origine animală și 10-20g/zi dacă dieta nu include zilnic produse animale.

Astfel, alături de alăptare, sugarul va primi și 2 mese de alimente complementare, iar pe măsură ce crește numărul meselor de alimente și consistența acestora va crește, copilul începând să se hrănească singur, apucând el singur alimentele și ducându-le la gură, fapt ce trebuie încurajat de părinți.

Bibliografie:
1. Nelson Textbook of Pediatrics – ed 18, Robert M. Kliegman, MD, Richard E. Behrman, MD, Hal B. Jenson, MD, Bonita F. Stanton, MD
2. Infant and young child feeding – World Health Organisation 2009
3. WHO – The optimal duration of exclusive breastfeeding: report of an expert consultation. Geneva, World Health Organization, 2001
4. PAHO/WHO. Guiding principles for complementary feeding of the breastfed child. Washington DC, Pan American Health Organization/World Health Organization, 2002