ALIMENTAȚIA SĂNĂTOASĂ A COPILULUI ÎNTRE VÂRSTA DE UN AN ȘI DOI ANI

După vârsta de 1 an, copilul va lua parte la masa în familie, împreună cu membrii acesteia, masa reprezentând un moment de socializare, educare, învățare și afecțiune. Ritmul de creștere devine mai lent și astfel porțiile de mâncare nu vor mai crește la fel ca în primul an de viață. Copilul va avea 5 mese zilnic, 3 mese principale și 2 gustări, iar cantitatea de lapte se va limita la 200-400ml/zi.

În perioada 12-24 luni, copilul are un necesar energetic de 900kcal/zi, dintre care 350kcal sunt furnizate de laptele matern, dacă este încă alăptat, sau de formula de lapte praf tip Junior sau lapte de vacă, restul de 550kcal provenind de la celelalte alimente ingerate.

Aceasta este perioada în care copilul refuză diverse alimente și de cele mai multe ori face asta deoarece necesarul caloric a fost deja satisfăcut; majoritatea părinților încearcă să-și forțeze copiii să mănânce, fapt ce va duce la apariția problemelor de alimentație, intrându-se într-un cerc vicios. De aceea, părinții trebuie avertizați de către medicul pediatru de existența unor astfel de perioade pentru a le recunoaște și a ști cum să le facă față.

Între 1 și 2 ani se formează obiceiurile alimentare și gusturile față de anumite alimente. Astfel, este extrem de important ca părinții și frații mai mari să fie un exemplu de alimentație pentru copil. Însă în realitate, părinții impun anumite reguli alimentare copiilor, pe care ei înșiși nu le respectă. Nu poți impune unui copil să mănânce anumite alimente și să-i interzici să le consume pe altele atâta timp cât tu, ca parinte, nu respecți aceleași reguli.

În momentul în care copilul refuză un anumit aliment, el nu trebuie forțat să-l consume, ci se va încerca administrarea lui după câteva zile, de preferat altfel gătit sau în asociere cu alte alimente; în cazul în care copilul refuză repetat un aliment, fie nu-i place, și părintele respecta dorința copilului, fie poate fi vorba despre o alergie care ar trebui demonstrată; în cazul în care alimentul pe care copilul îl refuză constant și la care s-a dovedit că nu are alergie este unul care poate fi înlocuit (ex: spanac sau broccoli), atunci părintele nu va forța copilul să-l consume, ci doar îl va înlocui cu un altul care să-i aducă copilului principii nutritive asemănătoare; dacă însă alimentul este un lactat, o cereală, sau un tip de carne, ar fi bine ca acesta să fie înlocuit cu alimente din aceeași clasă (ex: iaurtul poate fi substituit de lapte, brânză).

După vârsta de 1 an, copilul va consuma alimente la masa familiei, ușor mărunțite dacă este necesar, a câte 200-250ml/g/masa principală. Cea mai mare carență la această vârstă este cea de Fier, deoarece laptele matern asigură doar 5-10% din necesarul zilnic, de aceea este recomandat consumul zilnic de cereale și carne sau ou.
Sunt anumite alimente pe care le putem introduce în alimentația copilului după această vârstă, astfel: mierea, fructele oleaginoase (nuci, alune, arahide, caju, fistic) și semințe mărunțite pentru a evita aspirarea sau înecarea, albuș de ou, lapte de vacă sau capră.

Dr. Alina ANTOHE

Medic pediatru Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”

Consultant nutriție pediatrică „Med Consult&Care”

Bibliografie:
1. Nelson Textbook of Pediatrics – ed 18, Robert M. Kliegman, MD, Richard E. Behrman, MD, Hal B. Jenson, MD, Bonita F. Stanton, MD
2. Infant and young child feeding – World Health Organisation 2009
3. WHO – The optimal duration of exclusive breastfeeding: report of an expert consultation. Geneva, World Health Organization, 2001
4. PAHO/WHO. Guiding principles for complementary feeding of the breastfed child. Washington DC, Pan American Health Organization/World Health Organization, 2002