Boala celiacă

Boala celiacă sau enteropatia glutenică (cu sensibilizare la gluten) este o afecțiune autoimuna cu afectare digestivă, destul de frecventă în rândul populației cu o prevalență de ~1%. Este o afecțiune cu predispoziție genetica, însă și cu o implicare destul de importantă a factorilor de mediu (alimentari). Influența genetică se poate observa prin incidența crescută a bolnavilor în randul familiilor cu astfel de afecțiune, iar factorii de mediu sunt reprezentați de cereale ce conțin gluten (grâu, secară, orz) care declanșează un răspuns imun la nivelul mucoasei intestinale cu lezarea ulterioaraa  acesteia și consecinte asupra procesului de absorbție a principiilor alimenatre.

Debutul simptomatologiei este de regula între 6 luni și 2 ani cu un tablou clinic dominat de simptomele digestive: diaree cronică, vărsături, anorexie, dureri abdominale și simptome determinate de malabsorbtie: edeme, echimoze (vânătăi), tetanie (datorată hipocalcemiei), apatie, tulburari de comportament.

Boala celiacă, fiind o afecțiune autoimuna, se poate asocia cu alte afecțiuni cum ar fi: tiroidita autoimuna, dibetul zaharat de tip I, hepatite autoimune, colagenoze. Diagnosticul acestei afecțiuni se pune pe tabloul clinic și determinarea anticorpilor specifici; standardul de aur este reprezentat de biopsia intestinală; se pot efectua și testari genetice.

Tratamentul specific al bolii este reprezentat de excluderea completă a glutenului din alimentație, prin excluderea cerealelor ce conțin gluten – grâului, orzului și secarei, fiind permise orezul și porumbul, iar dieta de excludere are rezultate impresionante asupra tabloului clinic.

Dr. Alina ANTOHE

Medic pediatru Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”

Consultant nutriție pediatrică „Med Consult&Care”

sursa foto: http://www.4s-fitness.com