Archive for the ‘SFATUL MEDICULUI’ Category

Boala celiacă sau enteropatia glutenică (cu sensibilizare la gluten) este o afecțiune autoimuna cu afectare digestivă, destul de frecventă în rândul populației cu o prevalență de ~1%. Este o afecțiune cu predispoziție genetica, însă și cu o implicare destul de importantă a factorilor de mediu (alimentari). Influența genetică se poate observa prin incidența crescută a bolnavilor în randul familiilor cu astfel de afecțiune, iar factorii de mediu sunt reprezentați de cereale ce conțin gluten (grâu, secară, orz) care declanșează un răspuns imun la nivelul mucoasei intestinale cu lezarea ulterioaraa  acesteia și consecinte asupra procesului de absorbție a principiilor alimenatre.

→ Read more

Alergia la proteinele din laptele de vacă reprezintă o alergie alimentară, destul de frecvent întâlnită în practica pediatrică, ce urmează îndeaproape alergia la ou, arahide și peste. Apare mai frecvent la copiii cu istoric personal sau familial de alergii și are incidență egală la fete și băieți. Aceasta se poate manifesta prin reacții alergice severe de tipul șocului anafilactic sau prin reacții alergice digestive, cutanate sau respiratorii. Manifestările digestive sunt frecvent întâlnite, iar între acestea putem aminti diareea cu sau fără striuri de sânge și vărsăturile, uneori putând apărea constipație, balonare sau sindroame de malabsorbție. Manifestările cutanate sunt reprezentate de eczema sau dermatita atopică, iar cele respiratorii de tipul rinită, tuse cronică, chiar astm bronșic, frecvent asociat cu dermatita atopică.

→ Read more

Încă din perioada saricinii, multe dintre mirosurile alimentelor ajung prin intermediul lichidului amniotic la făt. De aceea, cu cât este mai variată alimentația mamei pe parcursul sarcinii, cu atât șansele ca viitorul copil să fie mofturos, când vine vorba despre mâncare, vor fi mai mici.

Până la vârsta de 6 luni, sugarul va fi obișnuit cu gustul ușor dulce al laptelui; după această vârstă, când se va dori începerea diversificării, copilului îi vor fi oferite alimente în cantități mici la început, câte 2-3 lingurițe, și se va crește cantitatea pe parcursul următoarelor zile. Astfel, copilul va cunoaște treptat gustul diverselor alimente, așa cum cunoaște mediul și oamenii din jurul lui. De aceea, este important ca dieta să fie cât mai variată. În situația în care copilul refuză un anumit aliment, acesta nu va fi forțat să-l primească, ci se va temporiza introducerea lui pentru câteva zile în momentul în care copilul este în plină stare de sănătate, este vesel și, de preferat, se va introduce în combinație cu un aliment pe care deja l-a primit și cu care este familiarizat.

→ Read more

1. Pentru cât timp se recomandă alăptarea?

OMS recomandă alăptarea exclusivă până la vârsta de 6 luni, iar după această vârstă laptele matern va fi oferit în paralel cu diversificarea până la vârsta de 2 ani sau chiar dincolo de această vârstă.

2. Care sunt situațiile în care nu pot alăpta?

Există o serie de situații care țin atât de mamă, cât și de sugar, în care alăptarea este interzisă. Astfel, situațiile care țin de mamă sunt următoarele: infecții acute ale mamei, cancer mamar, infecție HIV, hepatită cu virus B sau C, boli neurologice sau psihice severe, abuz de substanțe; situații care țin de sugar: boli metabolice (galactozemie, fenilcetonurie, ș.a.).

3. Când se începe diversificarea?

În cazul unui sugar alimentat exlusiv natural (lapte matern), diversificarea va fi începută la vârsta de 6 luni; iar în cazul unei alimentații artificiale aceasta poate fi începută mai devreme, însă niciodată înainte de 17 săptămâni și nu mai târziu de 26 săptămâni.

→ Read more

Primele 1000 zile reprezintă de fapt perioada de sarcină (270 zile) și primii 2 ani din viața copilului (365+365 zile). Astfel, trebuie ca fiecare mămică să fie conștientă că alimentația din timpul sarcinii este importantă atât pentru sănătatea ei, dar mai ales pentru cea a copilului.

Pe parcursul sarcinii se produc o mulțime de modificări în organismul viitoarei mame, iar între acestea relevante pentru articolul de față sunt modificările nevoilor nutriționale. Astfel, o femeie însărcinată va avea un necesar caloric mai mare cu ~ 300 kcal față de perioada preconcepție, iar dieta acesteia va fi atât una diversificată, cât și îmbogățită cu suplimente nutritive, de regulă minerale și vitamine, de care are nevoie atât mama, cât și fătul pentru o dezvoltare optimă și prevenirea diverselor patologii.

Se poate observa că ideea unei alimentații care să echivaleze pentru două persoane este una eronată, această alimentație hipercalorică ducând la un aport ponderal mult peste cel optim, fapt ce poate crea probleme atât gravidei (hipertensiune arterială de sarcină, diabet zaharat gestațional, ș.a.) cât și fătului (greutate mare la naștere). Creșterea necesarului caloric este explicată atât prin asigurarea energiei necesare derulării proceselor metabolice cât și prin cruțarea proteinelor necesare pentru construcția tusulară. Sunt necesare minimum 36 kcal/kgc pentru utilizarea adecvată a proteinelor.

→ Read more

Dacă în primele luni de viață sugarul, fiind alăptat, va primi alimentație „la cerere”, adică ori de câte ori îi este foame, pe măsură ce acesta crește ar trebui să aibă mese regulate, precum și porții adecvate vârstei.

Între 6-9 luni, sugarul poate fi alimentat natural în continuare, însă laptele matern nu mai aduce nutrienți suficienți și aport caloric pentru o dezvoltare optimă, astfel este începută diversificarea. La această vârsta copilul va primi 3 mese de lapte, fie lapte matern, fie formula de continuare, și 2 mese de alimente, toate mesele fiind primite în timpul zilei. Cele 3 mese de lapte, fiecare a 180 ml, vor avea un aport caloric zilnic de 400 kcal, iar alimentația complementară, fiecare masă a 125-150 ml, va aduce 200 kcal zilnic.

→ Read more

Deja după vârsta de 2 ani copilul poate consuma majoritatea alimentelor cu mici excepții. Alimentația lui nu ar trebui să fie diferită de cea a celorlalți membri ai familiei, atâta timp cât aceasta este variată. La această vârstă alimentația copiilor va conține tot 3-5 mese principale și 2 gustări și va respecta piramida alimentelor.

La baza piramidei alimentare se găsesc cerealele, de tot soiul, de preferat ca acestea să fie integrale, fiind recomandate 6-8 porții/zi, o porție fiind reprezentată de o felie de pâine, un biscuite, ½ cană cereale fierte (orez, paste, porumb, etc), ½ cană cereale pentru mic dejun.

→ Read more

După vârsta de 1 an, copilul va lua parte la masa în familie, împreună cu membrii acesteia, masa reprezentând un moment de socializare, educare, învățare și afecțiune. Ritmul de creștere devine mai lent și astfel porțiile de mâncare nu vor mai crește la fel ca în primul an de viață. Copilul va avea 5 mese zilnic, 3 mese principale și 2 gustări, iar cantitatea de lapte se va limita la 200-400ml/zi.

În perioada 12-24 luni, copilul are un necesar energetic de 900kcal/zi, dintre care 350kcal sunt furnizate de laptele matern, dacă este încă alăptat, sau de formula de lapte praf tip Junior sau lapte de vacă, restul de 550kcal provenind de la celelalte alimente ingerate.

→ Read more

După vârsta de 9 luni copilul începe să intervină activ în procesul de alimentație; ia singur lingurița în mână și o duce la gură, aspect ce trebuie încurajat de părinți cu toate că de multe ori copilul scapă mâncarea din linguriță sau o pune pe față înainte de a-i ajunge în gură.

Tot în această perioadă copilul va primi în mână bucăți de fructe, legume, biscuiți, covrigi pe care să le ronțăie singur, fiind capabil să mestece și să înghită fără să se înece și de asemenea să scoată din gură resturile pe care nu le poate mesteca.

→ Read more

La vârsta de 6 luni copilul este dezvoltat atât din punct de vedere al tractului gastro-intestinal și al sistemului renal, cât și din punct de vedere neuromotor, fiind capabil astfel să înghită alimente semisolide, să le digere, să le excrete și totodată să stea în șezut pentru a putea fi alimentat cu lingurița.

Pe lângă aceste argumente, în vederea inițierii diversificării, tot la această vârstă nevoile energetice și nutriționale ale sugarului sunt mai mari decât ceea ce oferă laptele matern. Astfel, se vor introduce alimente noi în alimentația sugarului, capabil deja să le primescă și să le proceseze.

→ Read more