DE CE SUNT PRIMELE 1000 DE ZILE DIN VIAȚA COPILULUI NOSTRU CELE MAI IMPORTANTE?

Primele 1000 zile reprezintă de fapt perioada de sarcină (270 zile) și primii 2 ani din viața copilului (365+365 zile). Astfel, trebuie ca fiecare mămică să fie conștientă că alimentația din timpul sarcinii este importantă atât pentru sănătatea ei, dar mai ales pentru cea a copilului.

Pe parcursul sarcinii se produc o mulțime de modificări în organismul viitoarei mame, iar între acestea relevante pentru articolul de față sunt modificările nevoilor nutriționale. Astfel, o femeie însărcinată va avea un necesar caloric mai mare cu ~ 300 kcal față de perioada preconcepție, iar dieta acesteia va fi atât una diversificată, cât și îmbogățită cu suplimente nutritive, de regulă minerale și vitamine, de care are nevoie atât mama, cât și fătul pentru o dezvoltare optimă și prevenirea diverselor patologii.

Se poate observa că ideea unei alimentații care să echivaleze pentru două persoane este una eronată, această alimentație hipercalorică ducând la un aport ponderal mult peste cel optim, fapt ce poate crea probleme atât gravidei (hipertensiune arterială de sarcină, diabet zaharat gestațional, ș.a.) cât și fătului (greutate mare la naștere). Creșterea necesarului caloric este explicată atât prin asigurarea energiei necesare derulării proceselor metabolice cât și prin cruțarea proteinelor necesare pentru construcția tusulară. Sunt necesare minimum 36 kcal/kgc pentru utilizarea adecvată a proteinelor.


Creșterea ponderală optimă în sarcină este esențială pentru o evoluție sănătoasă a sarcinii, aceasta fiind de 10-13 kg, variind în fucție de IMC-ul (indice de masă corporală) al gravidei anterior de sarcină, câștigul ponderal în sarcină fiind cu atât mai mic cu cât IMC-ul anterior sarcinii este mai mare. Deși multe femei sunt îngrijorare de creșterea ponderală, în sarcină nu sunt permise diete restrictive, restricția calorică fiind nesănătoasă atât pentru mamă, cât și pentru făt.
Necesarul de macronutrienți este asemănător cu cel al femeii înainte de sarcină, cu excepția necesarului de proteine care este cu 10g mai mare. Tot o creștere a necesarului în sarcină se regăsește în rândul mineralelor și vitaminelor. Fierul și acidul folic sunt două dintre acestea pe care gravida trebuie să le aducă atât prin alimente, cât și prin suplimente nutritive; astfel necesarul de Fe și respectiv acid folic, va fi de 30mg/zi și respectiv 0,6 mg/zi. Alte minerale ce vor trebui suplimentate sunt zincul, calciul și iodul, precum și vitamine ca vit. D, A și C.

Există o serie de substanțe interzise în sarcină printre care: alcoolul, tutunul și cofeina.
Odată ce viitoarea mamă a respectat toate îndrumările nutriționale, riscul unei patologii perinatale scade. Însă de îndată ce nou-născutul vine pe lume, aceasta va trebui să îi ofere o alimentație optimă încă din primele zile de viață. În acest sens Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă până la vârsta de 6 luni și dincolo de această vârstă până la 2 ani sau mai mult. După vârsta de 6 luni, sugarului îi vor fi introduse alimentele complementare, ceea ce poartă denumirea de diversificare.

Diversificarea va fi începută cu alimente slab alergenice, cu o textură semisolidă, în plină stare de sănătate a copilului, și se va continua cu introducerea treptată a unor noi alimente, cu respectatea unui interval liber de 3-4 zile pentru a putea observa eventualele alergii. Primul aliment semisolid introdus în alimentația sugarilor este reprezentat de cereale, inițial fără gluten, ulterior și cele cu gluten (nu mai devreme de 4 luni și nu mai târziu de 7 luni), apoi supa/piureul de legume, piureul de fructe, carnea slabă (de pasăre sau vită), gălbenușul de ou, brânză de vaci și iaurtul și abia după vârsta de 7-8 luni peștele, după 1 an laptele de vacă, mierea, albușul de ou, fructele oleaginoase (însă bine mărunțite), după 2 ani fructele de mare și după 3 ani carnea de oaie și cea de porc.

În primele 6 luni de viață sugarul va primi exclusiv alimentație naturală, însă în situațiile în care acest lucru nu este posibil, acesta va primi cu biberonul formula de lapte praf de început. După vârsta de 6 luni, când copilul stă în fund și are tendința de a duce mâna după alimente, va fi hrănit cu lingurița, după vârsta de 8-9 luni poate primi „finger foods”, alimente pe care să le țină în mână și să le mănânce singur, iar lichidele le va primi în casă. După vârsta de 1 an, copilul va sta la masă împreună cu familia, moment ideal de interacțiune, educare, comunicare și afecțiune. 

Astfel, în dezvoltarea optimă a copilului contribuie atât alimentația din primii 2 ani de viață, cât și alimentația mamei pe perioada sarcinii.

Dr. Alina ANTOHE

Medic pediatru Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”

Consultant nutriție pediatrică „Med Consult&Care”

Bibliografie:
1. Nelson Textbook of Pediatrics – ed 18, Robert M. Kliegman, MD, Richard E. Behrman, MD, Hal B. Jenson, MD, Bonita F. Stanton, MD
2. Infant and young child feeding – World Health Organisation 2009
3. WHO – The optimal duration of exclusive breastfeeding: report of an expert consultation. Geneva, World Health Organization, 2001
4. PAHO/WHO. Guiding principles for complementary feeding of the breastfed child. Washington DC, Pan American Health Organization/World Health Organization, 2002
5. Ghid pentru alimentatia sanatoasa 2006 – Societatea de Nutritie din Romania – Mariana Graur, Bogdan Mihai, Gina Botnariu, Raluca Popescu, Cristina Lăcătuşu, Laura Mihalache, Valentina Răcaru, Mihaela Ciocan, Alina Colisnic, Alina Popa, Sirona Lupu, Laura Filip
6. Nutrition Education and Counselling Provided during Pregnancy: Effects on Maternal, Neonatal and Child Health Outcomes – Amy Webb Girard, Oluwafunke Oludea, Hubert Department of Global Health, Rollins School of Public Health, and Nutrition and Health Sciences Program, Emory University, Atlanta, GA, USA
7. Dietary fat intakes for pregnant and lactating women – Berthold Koletzko, Irene Cetin and J. Thomas Brenna for the Perinatal Lipid Intake Working Group – Dr. von Hauner Children’s Hospital, University of Munich, Germany; Department for the Health of Woman, Child and Neonate, IRCCS Foundation Po.Ma.Re., University of Milan, Italy; Division of Nutritional Science, Cornell University, Ithaca, NY, USA