ÎNTREBĂRI FRECVENTE DESPRE ALĂPTARE ȘI DIVERSIFICARE

1. Pentru cât timp se recomandă alăptarea?

OMS recomandă alăptarea exclusivă până la vârsta de 6 luni, iar după această vârstă laptele matern va fi oferit în paralel cu diversificarea până la vârsta de 2 ani sau chiar dincolo de această vârstă.

2. Care sunt situațiile în care nu pot alăpta?

Există o serie de situații care țin atât de mamă, cât și de sugar, în care alăptarea este interzisă. Astfel, situațiile care țin de mamă sunt următoarele: infecții acute ale mamei, cancer mamar, infecție HIV, hepatită cu virus B sau C, boli neurologice sau psihice severe, abuz de substanțe; situații care țin de sugar: boli metabolice (galactozemie, fenilcetonurie, ș.a.).

3. Când se începe diversificarea?

În cazul unui sugar alimentat exlusiv natural (lapte matern), diversificarea va fi începută la vârsta de 6 luni; iar în cazul unei alimentații artificiale aceasta poate fi începută mai devreme, însă niciodată înainte de 17 săptămâni și nu mai târziu de 26 săptămâni.

4. Cu ce alimente se face diversificarea?

Diversificarea reprezintă introducerea în alimentația sugarului, pe lângă laptele matern sau formula de lapte praf, a alimentelor semisolide. Astfel, sucul de fructe nu este considerat un aliment de diversificare, nici prin consistența lui și nici prin aportul caloric și nutritiv care este sărac. Primul aliment semisolid introdus în alimentația sugarilor va fi reprezentat de cereale inițial fără gluten, apoi cele cu gluten, urmate îndeaproape de supele și piureurile de legume, piureurile de fructe, apoi carnea slabă (de pasăre și vită) și gălbenușul de ou, brânza de vaci și iaurtul; după vârsta de 7-8 luni se poate introduce și peștele, iar după vârsta de 1 an, copilul poate primi lapte de vacă, albuș de ou, miere, fructe oleaginoase (bine mărunțite, pentru a se evita înecarea) și abia după vârsta de 3 ani se pot introduce carnea de porc și cea de oaie.

5. Când se introduce glutenul în alimentația copilului?

Cerealele cu gluten se pot introduce după vârsta de 4 luni, însă nu mai târziu de 7 luni. Este cunoscut faptul că atât o introducere precoce, precum și una tardivă, pot predispune la apariția intoleranței la gluten (boala celiacă). Este de preferat ca introducerea glutenului să se facă atunci când sugarul este încă alăptat, fapt ce reduce apariția bolii celiace sau întârzie debutul acesteia.

6. Când se introduc alimentele alergizante în alimentația unui copil cu teren atopic?

S-a observat că temporizarea introducerii unor alimente potențial alergizante în alimentația copiilor nu previne apariția alergiilor. Astfel, acestea (pește, fructe de pădure, albuș de ou, fructe oleaginoase, ș.a.), se vor introduce urmând recomandările generale de diversificare.

7. Ce lapte este recomandat după vârsta de 1 an?

În situația în care copilul a fost alăptat până la această vârstă, se poate continua alăptarea, însă în situația în care, din diverse motive, alăptarea nu mai este posibilă, este de preferat introducerea unei formule de lapte praf de tip Junior sau chiar a laptelui de vacă pasteurizat, riscul de alergie la proteinele laptelui de vacă fiind mai mic după această vârstă.

8. Dacă sugarul nu este alăptat și are teren atopic, ce formulă de lapte praf este recomandată?

În aceste situații sunt recomandate formulele de lapte praf hipoalergenice, cu proteine hidrolizate, iar în cazuri de alergii severe se vor utiliza la recomandarea medicului formulele de lapte intens hidrolizate cu proteine mici sau cele cu aminoacizi.

9. La ce vârstă se introduce mierea în alimentația copilului?

Mierea se introduce în alimentația copilului după vârsta de 1 an, atât din cauza potențialului alergenic, cât și din pricina riscului de contaminare cu Clostridium botulinum.

10. Ce alimente îi pot da copilului în caz de constipație?

De regulă sugarii alimentați natural nu se confruntă cu problema constipației până la vârsta de 6 luni, aceasta fiind mai des întâlnită la sugarii alimentați artificial. Astfel în caz de constipație, chiar și până la vârsta de 6 luni (însă după vârsta de 3-4 luni), i se pot oferi copilului 1-2 lingurițe suc natural de fructe (mere, pere); după această vârstă, pe lângă sucul de fructe se dorește creșterea aportului alimentar de fibre prin intermediul legumelor (morcov crud, spanac, dovlecel, fasole verde, țelină, roșii, alte verdețuri), cerealelor integrale, iaurtului, precum și limitarea aportului de alimente care favorizează constipația (orez, morcov fiert, banană, pâine albă, nuci, brânză, cașcaval, condimente) și nu în ultimul rând, se recomandă un aport optim de lichide.

11. Ce alimente îi pot da copilului în caz de diaree?

Regimul alimentar în această situație este foarte important, însă la fel de important este de determinat și cauza acestei probleme. De aceea, în astfel de situații, trebuie consultat medicul de familie sau medicul pediatru. Este recomandată o hidratare optimă (apa plată, ceai de plante – tei, mentă, sunătoare) alături de următoarea alimentație: pâine prăjită, covrigei simpli, supă de legume (rădăcinoase, dovlecel, fără ceapă, roșii, cartof, ardei), carne de pasăre/vită fiartă sau la cuptor, pilaf de orez cu morcov, paste fierte, brânză de vaci, măr copt, banană; se vor evita legumele și fructele crude, iaurtul, iar laptele va fi înlocuit cu un lapte delactozat pe o perioadă de 1-2 săptămâni, urmând apoi a fi reintrodus laptele consumat anterior.

Răspunsuri

Dr. Alina ANTOHE

Medic pediatru Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”

Consultant nutriție pediatrică „Med Consult&Care”