PLANUL DE ALIMENTAȚIE A COPILULUI DUPĂ ÎMPLINIREA VÂRSTEI DE DOI ANI

Deja după vârsta de 2 ani copilul poate consuma majoritatea alimentelor cu mici excepții. Alimentația lui nu ar trebui să fie diferită de cea a celorlalți membri ai familiei, atâta timp cât aceasta este variată. La această vârstă alimentația copiilor va conține tot 3-5 mese principale și 2 gustări și va respecta piramida alimentelor.

La baza piramidei alimentare se găsesc cerealele, de tot soiul, de preferat ca acestea să fie integrale, fiind recomandate 6-8 porții/zi, o porție fiind reprezentată de o felie de pâine, un biscuite, ½ cană cereale fierte (orez, paste, porumb, etc), ½ cană cereale pentru mic dejun.

Pe etajul imediat următor se regăsesc fructele și legumele, fiind recomandate 3-4 porții legume/zi și 2-3 porții fructe/zi, o porție fiind reprezentată de un cartof, ½ cană vegetale crude sau fierte, 1 cană legume cu frunze, ¾ cană suc legume/fructe, 1 fruct potrivit, ½ cană fructe mici, 1 felie pepene.

Mai sus regăsim etajul produselor de origine animală (carne, lactate și ouă) care ar trebui să fie incluse zilnic în alimentație astfel: 2-3 porții lactate, 2-3 porții carne slabă sau ou, porția fiind reprezentată de 1 cană lapte, 50g brânză, 1 iaurt de 150ml, ½ cană de brânză de vaci, 75g carne, 1 ou, 100g pește.

În vârful piramidei vom găsi alimente ce trebuie consumate în cantități cât mai mici, astfel: grăsimi și dulciuri, fiind recomandate uleiurile vegetale (ulei de floarea soarelui, de măsline, de rapiță, de in) și dulciurile făcute în casă (biscuiți, pandișpan, brioșe, ș.a.). Nu trebuie neglijat faptul că la baza piramidei alimentare se regăsește pe de o parte consumul de apă, iar după vârsta de 2 ani necesarul zilnic este de 1,3 l (1-3 ani) și 1,7 l (4-8 ani) aici fiind inclusă toată apa băută zilnic, atât cea din alimente cât și cea consumată ca atare, dar nu în ultimul rând, regăsim activitatea fizică care va trebui încurajată încă de la această vârstă pentru a preîntâmpina sedentarismul plecat din multele ore petrecute în fața televizorului, calculatorului sau a telefonului mobil și tabletei.

Așa cum am precizat la început mai sunt câteva alimente care se vor introduce abia acum în alimentația celor mici și aici mă refer la fructele de mare, care însă la copiii cu risc crescut de alergii se vor introduce după vârsta de 3 ani, iar carnea de porc și cea de oaie tot după vârsta de 3 ani vor fi introduse în alimentație.

O grijă aparte în alimentația copiilor după vârsta de 2 ani o vor reprezenta grăsimile care nu ar trebui să depășească 30% din rația calorică zilnică, iar din acestea maximum 1/3 să fie de origine animală. Astfel, după 2 ani, copiii pot primi în alimentația lor produse semidegresate, iar grăsimile animale folosite în procesul de gătit (unt) să fie înlocuite cu cele vegetale (uleiuri vegetale) și nu în ultimul rând consumarea de carne slabă (de pui, curcan – fără piele, de vită – bine fasonată). Tot o mare atenție trebuie acordată și consumului de sare și zahăr, dar și produselor din comerț cu o multitudine de aditivi, coloranți, stabilizatori, de cele mai multe ori cu calorii goale fără valoare nutritivă (mezeluri, pateuri, brânză topită, dulciuri concentrate, sucuri).

Este ideal ca încă de la vârste fragede copiilor să li se imprime o alimentație sănătoasă, în primul rând prin exemplul părinților pentru a reduce obiceiurile alimentare nesănătoase din adolescență și pentru a reduce incidența obezității, aterosclerozei, diabetului zaharat de tip II și a altor afecțiuni în viața de adult.

Dr. Alina ANTOHE

Medic pediatru Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”

Consultant nutriție pediatrică „Med Consult&Care”

Bibliografie:
1. Nelson Textbook of Pediatrics – ed 18, Robert M. Kliegman, MD, Richard E. Behrman, MD, Hal B. Jenson, MD, Bonita F. Stanton, MD
2. Infant and young child feeding – World Health Organisation 2009
3. WHO – The optimal duration of exclusive breastfeeding: report of an expert consultation. Geneva, World Health Organization, 2001
4. PAHO/WHO. Guiding principles for complementary feeding of the breastfed child. Washington DC, Pan American Health Organization/World Health Organization, 2002
5. Ghid pentru alimentatia sanatoasa 2006 – Societatea de Nutritie din Romania – Mariana Graur, Bogdan Mihai, Gina Botnariu, Raluca Popescu, Cristina Lăcătuşu, Laura Mihalache, Valentina Răcaru, Mihaela Ciocan, Alina Colisnic, Alina Popa, Sirona Lupu, Laura