ALIMENTAȚIA COPILULUI: DESPRE GUST, TEXTURĂ ȘI CONTACT VIZUAL

Încă din perioada saricinii, multe dintre mirosurile alimentelor ajung prin intermediul lichidului amniotic la făt. De aceea, cu cât este mai variată alimentația mamei pe parcursul sarcinii, cu atât șansele ca viitorul copil să fie mofturos, când vine vorba despre mâncare, vor fi mai mici.

Până la vârsta de 6 luni, sugarul va fi obișnuit cu gustul ușor dulce al laptelui; după această vârstă, când se va dori începerea diversificării, copilului îi vor fi oferite alimente în cantități mici la început, câte 2-3 lingurițe, și se va crește cantitatea pe parcursul următoarelor zile. Astfel, copilul va cunoaște treptat gustul diverselor alimente, așa cum cunoaște mediul și oamenii din jurul lui. De aceea, este important ca dieta să fie cât mai variată. În situația în care copilul refuză un anumit aliment, acesta nu va fi forțat să-l primească, ci se va temporiza introducerea lui pentru câteva zile în momentul în care copilul este în plină stare de sănătate, este vesel și, de preferat, se va introduce în combinație cu un aliment pe care deja l-a primit și cu care este familiarizat.

Tot pentru a-i educa gustul și pentru a nu se obișnui cu dulcele, supa și piureul de legume se vor introduce înaintea piureurilor de fructe, pentru ca cel mic să se familiarizeze inițial cu gustul mai puțin dulce al legumelor și abia mai apoi să cunoască și dulceața fructelor. În primul an de viață nu se vor adăuga sare sau zahăr în alimentele pe care le primește copilul, iar după această vârstă se vor folosi cu moderație.

Un alt aspect legat de alimentația celor mici se referă la textură. Inițial aceștia au o alimentație exclusiv lichidă până la vârsta de 6 luni, apoi se crește consistența prin introducerea alimentelor, la început bine pasate, apoi semisolide, iar după 8-9 luni alimentele pot fi doar mărunțite, oferite chiar bucăți de alimente (fructe, legume, biscuiți, covrigi) pe care copilul le va ține în mână și le va ronțăi. După vârsta de 1 an, copilul poate primi alimente de la masa familiei, ușor mărunțite. Este foarte important să se urmeaze acest pattern de creștere a constistenței alimentelor, deoarece în caz contrar, copilul se poate obișnui cu alimentele pasate, ajungând să refuze orice altă formă de prezentare.

Nu va trebui ignorată nici atmosfera în care copilul își primește masa. Este important ca acele momente să nu fie perturbate de ceea ce se întamplă în jur, iar aici putem discuta despre TV, telefon sau tabletă, cu care copilul este, de multe ori, ademenit de către părinți la masă. Masa va trebui luată în liniște, într-o atmosferă relaxantă, să existe contact vizual între copil și părintele care-l hrănește, evitându-se bineînțeles țipetele, certurile pe care copilul le poate asocia cu ingestia de alimente, creând astfel refuzul alimentației.

Există iarăși o serie de alimente nesănătoase, mai ales la vârste mici, pe care copiii nu ar trebui să le primească; între acestea se pot aminti dulciurile concentrate, chips-urile, ș.a. Odată ingerate, ele vor fi plăcut apreciate de către cei mici, care vor dori să le primească de multe ori în locul meselor. Astfel, este important să se temporizeze introducerea lor în alimentația copiilor, precum și un bun exemplu din partea celorlalți membrii ai familiei, care nu ar trebui să le consume în preajma celor mici. De aceea, din moment ce gustul acestora nu este cunoscut de către copii, ei nu vor fi tentați să le ceară.

În concluzie, o alimentație echilibrată și variată, atât pe parcursul sarcinii, cât și în primii ani de viață, precum și un exemplu bun din partea membrilor familiei, reprezintă cheia educării gusturilor alimentare ale copiilor.

Dr. Alina ANTOHE

Medic pediatru Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”

Consultant nutriție pediatrică „Med Consult&Care”

Bibliografie:
1. Nelson Textbook of Pediatrics – ed 18, Robert M. Kliegman, MD, Richard E. Behrman, MD, Hal B. Jenson, MD, Bonita F. Stanton, MD
2. Ghid pentru alimentația sănătoasă, 2006 – Societatea de Nutriție din Romania – Mariana Graur, Bogdan Mihai, Gina Botnariu, Raluca Popescu, Cristina Lăcătuşu, Laura Mihalache, Valentina Răcaru, Mihaela Ciocan, Alina Colisnic, Alina Popa, Sirona Lupu, Laura Filip